The Place Beyond The Pines
Regia: Derek Cianfrance
Distribuţie: Ryan Gosling, Eva Mendes, Bradley Cooper, Craig Van Hook
Notă IMDB: 7,7

               Pentru că am văzut Blue Valentine de vreo 10 ori şi pentru că a devenit unul dintre filmele mele preferate, am aşteptam cu nerăbdare premiera filmului. La încept, pare un film independent, dar pe parcurs îşi dezvăluie potenţialul de proiect ambiţios. Luke Glanton (Ryan Gosling) este un cascador motorist care merge din oraş în oraş şi face cascadorii pentru publicul unui circ. Alegerile greşite pe care le-a făcut de-alungulu timpului îşi pun amprenta pe comportament şi pe multele tatuaje pe care le are...cele mai multe dintre ele, hidoase.
               Când ajunge în New York (denumirea mohawk a oraşului e Place beyond the pines), reia legăturile cu o fostă prietenă şi află din greşeală ca aceasta are un copil care este a lui. Luke realizează că vrea să îşi ajute familia şi băiatul şi începe să dea lovituri la bancă. O circumstanţă neprevăzută face ca unul dintre jafuri să fie un eşec, şi moare împuşcat de poliţistul Avery Cross (Bradley Cooper).
               Apăsat de remuşcări, Avery află că Luke are un copil de vârsta băiatului lui, iar gândul că ar trebui să revină la post începe să i se pară nepotrivit. O greşeală îl face să intre într-o afacere ilegală, dar nevoit să îşi continue viaţa îşi trădează prietenii şi îşi face rost de un job bine plătit, prin mijloace nu tocmai legale. După 15 ani, îl găsim pe Avery candidând la un post important în politică şi având un copil (AJ) care a deraiat de la drumul normal al unui adolescent.
               Al treilea act, cam tras de păr, se invârte în jurul lui AJ (Emory Cohen) care se anturează cu băiatul lui Luke, Jason (Dane DeeHaan – e prima dată când îl văd şi m-a surprins foarte plăcut).  Totul ia o întorsătură ciudată şi karma se întoarce împortriva lui Avery.
               Chiar dacă Gosling apare doar în prima parte a filmului, prestaţia lui te urmăreşte pe tot parcursul vizionării. Nu foarte deştept şi netrecut parcă de vârsta de 19 ani, personajul îşi dezvăluie partea sensibilă. Ryan Gosling e chiar e foarte bun şi ştie ce face. Pe de cealaltă parte, Bradley Cooper a avut şi roluri mai bune, dar all in all, personajul lui e onest, copleşit de remuşcări şi obligat să facă nişte alegeri pe care în mod normal nu le-ar face.  Nu sunt o mare fană a lui Mendes, dar în filmul ăsta e foarte bună; joacă o mamă modestă cu o viaţă grea şi nu foarte fericită.
               Cadrele şi imaginea nu impresioneză deşi ar fi avut potenţial (peisajele sunt foarte, foarte frumoase), iar puţina coloană sonoră care există e foarte bună şi dă starea care trebuie. În principiu, filmul vorbeşte despre decizii greşite, responsabilitate, familie şi cum destinul poate lua o întorsătura la care nu te aştepţi. E un film dur, dar e frumos prezentat şi personajele ajută mult la calitatea lui.